POS Mediu

Distributie Specii Amfibieni- Lacul Cuejdel

La nivelul ariei protejate - Lacul Cuejdel, au fost identificate si cartate arealele de distributie a 8 specii de amfibieni. Avand in vedere suprafata mica a sitului si accesibilitatea mare pentru indeplinirea obiectivelor de monitorizare s-a selectat metoda de investigare exhaustiva a arealui (area-based survey) prin parcurgerea unui transect de contur a Lacului Cuejdel si a 25 de transecte perpendinculare pe conturul lacului.
Identificarea amfibienilor si reptilelor în aria protejată Lacul Cuejdel s-a realizat astfel:

  • Vizual pe transecte (pentru zonele unde transparenta apei este mare, realizandu-se inventarierea adulţilor, larvelelor sau pontelor);
  • Auditiv pe transecte (masculii de la speciile de anure orăcăie în vedere atragerii femelelor şi/sau a delimitării teritoriului, în special în perioada de reproducere. Orăcăitul este specie-specific);
  • Cercetarea sistematica a ochiurilor de apa (capturarea cu ciorpacul);
  • Cercetarea sistematica a unor patrate de 5 x 5 m in padurea din proximitatea Lacului (pentru speciile de pădure).
Hartile in format digital au fost realizate pe baza observatiilor directe in teren realizate asupra speciilor de amfibieni protejate. In urma investigatiilor realizate pe teren au fost identificate urmatoarele specii de amfibieni:
  • Bombina variegata (Broasca cu burta galbena)
  • Ichthyosaura alpestris (Ichthyosaura alpestris)
  • Lissotriton montandoni(Triton carpatic)
  • Lissotriton vulgaris (Triton comun )
  • Pelophylax ridibundus (Broasca de lac mare )
  • Rana temporaria(Broasca comună )
  • Salamandra salamandra (Salamandra)
  • Triturus cristatus (Tritonul cu creastă )

Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena)

Starea de conservare a subpopulatiei: bună
Ameninţări potenţiale: turismul necontrolat

Buhaiul de balta, specie de interes comunitar foarte raspandita in Romania, poate fi recunoscuta dupa petele de pe abdomen de culoare galbena pana la portocaliu. Specia depune ouale in mediu umed, in vegetatie acvatica in luna iunie. Este proponderend diurna, insa poate avea activitate si noaptea. In jurul ariei protejate Lacul Cuejdel s-au observat grupuri mari de indivizi maturi. Zona este folosita atat pentru reproducere cat si ca habitate de hranire.

Ichthyosaura alpestris (Ichthyosaura alpestris)

Starea de conservare a subpopulatiei: bună
Ameninţări potenţiale: turismul necontrolat

Triton de dimensiuni medii, viu colorat în perioade de împerechere. Masculii pot avea un colorit de la cenuşiu la albastru intens si cu flacurile in alb si negru. Abdomenul galben, şters, portocaliu sau roşu. Zona de studiu constituie un habitat ideal pentru tritonul de munte, fiind zona forestiera cu acces excelent la surse de apa de diferite dimensiuni. In afara sezonului de imprechere este o specie terestra. După depunerea ouălor părăsesc apa şi se retrag in zonele împădurite. In jurul ariei protejate Lacul Cuejdel s-au observat 21 indivizi maturi in zonele imisarului si emisarului lacului.

Lissotriton montandoni(Triton carpatic)

Starea de conservare a subpopulatiei: bună
Ameninţări potenţiale: turismul necontrolat, hibridizarea cu tritonul comun.

Tritonul carpatic poate fi recunoscut dupa capul turtit dorso-ventral, mai lung decât lat. Botul este rotunjit si are trei şanţuri longitudinale, iar coada este mai lungă decât corpul. Preferă ape limpezi, reci, cu pH acid. Adultii sunt preponderent terestri. După depunerea ouălor părăsesc apa şi se retrag in zonele împădurite. Hibernează pe uscat, foarte rar in apa. In jurul ariei protejate Lacul Cuejdel s-au observat 8 indivizi maturi in zonele imisarului si emisarului lacului.

Lissotriton vulgaris (Triton comun )

Starea de conservare a subpopulatiei: necunoscuta
Ameninţări potenţiale: turismul necontrolat

Este cea mai mica specie de triton din Romania. La mascul spatele este cafeniu deschis sau verde-măsliniu deschis, cu pete mici sau punctiforme, uneori dese şi apropiate, formând o fâşie longitudinală. Ventral, masculul şi juvenilii au colorit galben, alb sau roz, cu o zonă mediană portocalie sau roşie cu pete mari negre. La femele apar pete fine ce formează o linie longitudinală de fiecare parte a abdomenului. Este o specie mai terestra decat ceilati tritoni, ocupand habitate variate. Se repoduc in balti cu adancimi mici, cu multa vegetatie. Adultii parasesc mediul acvatic imediat dupa reproducere, fiind astfel mai greu de detectat. In jurul ariei protejate Lacul Cuejdel s-au observat 2 indivizi maturi intr-o balta temporara, la 2,8 km de lac, pe drumul forestier ce porneste din satul Magazia.

Pelophylax ridibundus (Broasca de lac mare )

Starea de conservare a subpopulatiei: bună
Ameninţări potenţiale: turismul necontrolat

Este cea mai mare broasca din Romania ca dimensiuni. Se aseamana cu Pelophylax esculenta si Pelophylax lessonae. Speciea preferă lacurile mari şi adânci cum este cazul Lacului Cuejdel. Hibernează în apă, îngropată în mâl. Este foarte sensibilă la scăderea concentraţiei de oxigen. În lacurile puţin adânci unde concentraţia de oxigen scade mult în timpul iernii rata mortalităţii este foarte mare. Este la limita arealului ei, de obicei urcand pana la circa 600 m altitudine. In jurul ariei protejate Lacul Cuejdel a fost observat un grup mic de indivizi maturi.

Rana temporaria(Broasca comună )

Starea de conservare a subpopulatiei: bună
Ameninţări potenţiale: turismul necontrolat

Specie bine adaptata la habitatele acvatice inconjurate de suprafete forestiere, este abundenta in cadrul ariei protejate Lacul Cuejdel. Foloseste pentru reproducere, hranire si hibernare atat lacul cat si baltile temporare din jurul acestuia. Depune un numar foarte mare de oua, observate si de noi in spatiul analizat, si se poate deplasa pana la 10 km in cautarea unor noi situri de reproducere. In jurul ariei protejate Lacul Cuejdel s-au observat grupuri mari de indivizi maturi.

Salamandra salamandra (Salamandra)

Starea de conservare a subpopulatiei: bună
Ameninţări potenţiale: turismul necontrolat

Salamandra este o specie caracteristica padurilor de foioase umede, întâlnindu-se mai ales la liziera padurii, pe malurile apelor şi marginea drumurilor. Se întâlneşte rar şi în pădurile de conifere. Este o specie noctura, care este însă foarte activă şi ziua, după ploaie. Se deplaseaza putin, cativa metri de la adapostul pe care il foloseste ziua. Se hraneste cu insecte, păianjeni, viermi, limacsi, rar cu tritoni sau broaste de dimensiuni mici. Este longeviva, putand supravietui peste 20 de ani. Femele depun pana la 70 de oua, mai ales in apele lacurilor fara vegetatie. Astfel apa Lacului Cuejdel costituie un habitat de reproducere critic. Rar poate depune ouale în zonele cu vegetaţie acvatică, sau în bălţile temporare. Larvele ierneaza si se maturizeaza in anul consecutiv nasterii. Maturitatea sexuala se atinge dupa 2-4 ani, functie de hrana disponibila si de temperatura mediului. In aria protejata Lacul Cuejdel s-au observat 12 individivizi maturi in padurea de amestec din jur, si doua balti temporare cu mormoloci.

Triturus cristatus (Tritonul cu creastă )

Starea de conservare a subpopulatiei: bună
Ameninţări potenţiale: turismul necontrolat

Tritonul cu creasta, are dimensiuni mari fiind usor de recunoscut in teren. Masculii au o coloraţie vie: dorsal cafenie-măslinie sau cafenie până la negricioasă, cu pete de un negru intens. Laturile corpului şi gâtul negru punctat cu alb şi cafeniu-roşu. Abdomenul roşu-gălbui, pătat cu negru. Degetele gălbui întunecat, inelate cu negru. Femelele au aceiaşi coloraţie, dar nu au creastă dorsală. Ocupă habitatele acvatice temporare, cu vegetatie palustra, din luna martie până în lunile mai-iunie. Din toamna se retrag pe sub pietre, rădăcini şi scoarţa arborilor, chiar si la cateva sute de metri de suprafetele acavtice. In aria protejata Lacul Cuejdel s-a observat 1 individ matur (mascul) intr-o balta temporara.

...sus

Proiect finantat prin POS Mediu, Axa prioritara 4 - "Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii."