POS Mediu

Distributie Specii Reptile - Lacul Cuejdel

La nivelul ariei protejate - Lacul Cuejdel, au fost identificate si cartate arealele de distributie a 3 de specii de reptile. Avand in vedere suprafata mica a sitului si accesibilitatea mare pentru indeplinirea obiectivelor de monitorizare s-a selectat metoda de investigare exhaustiva a arealui (area-based survey) prin parcurgerea unui transect de contur a Lacului Cuejdel si a 25 de transecte perpendinculare pe conturul lacului.
Identificarea amfibienilor si reptilelor în aria protejată Lacul Cuejdel s-a realizat astfel:

  • Vizual pe transecte (pentru zonele unde transparenta apei este mare, realizandu-se inventarierea adulţilor, larvelelor sau pontelor);
  • Auditiv pe transecte (masculii de la speciile de anure orăcăie în vedere atragerii femelelor şi/sau a delimitării teritoriului, în special în perioada de reproducere. Orăcăitul este specie-specific);
  • Cercetarea sistematica a ochiurilor de apa (capturarea cu ciorpacul);
  • Cercetarea sistematica a unor patrate de 5 x 5 m in padurea din proximitatea Lacului (pentru speciile de pădure).
Hartile in format digital au fost realizate pe baza observatiilor directe in teren realizate asupra speciilor de reptile protejate. In urma investigatiilor realizate pe teren au fost identificate urmatoarele specii de reptile:
  • Lacerta agilis (Sopârlă cenuşie)
  • Zootoca vivipara (Soparla de munte)
  • Natrix natrix (Sarpele de casa)
Alte specii posibil a fi întâlnite în zonă, dar neidentificate încă: Vipera berus, Hyla arborea, Anguis fragilis.

Distributia speciei Lacerta agilis (Sopârlă cenuşie):

Starea de conservare a subpopulatiei: buna.
Ameninţări potenţiale: turismul necontrolat.

Este comună pe versanti, în pajişti şi tâieturi de pădure, pe malurile înnierbate ale bălţilor, lacurilor. Juvenilii sunt roşietici sau cafenii pe spate, cu o dungă lată întunecată de-a lungul şirei spinării, încadrată de două dungi albe sau gălbui şi de două rânduri de oceli albicioşi mărginiţi de negru pe laturile corpului. Ventral sunt albi-arămii cu reflexe metalice sau uşor verzui. Femelele adulte au dungi deschise bine pronunţate. Dorsal cafenii-verzui sau cenuşii cu pete mari cafenii întunecat, cu sau fără o pată centrală albă, rotundă sau o dungă clară. Petele cele mai mari formează 3 serii longitudinale pe corp. Abdomenul cenuşiu-alburiu, arămiu-galben sau de culoarea smântânii, cu sau fără pete. Masculii adulţi verzi-gălbui sau verde clar (în special în timpul reproducerii). Dorsal cenuşii-cafenii mai mult sau mai puţin întunecat, rar verzi; pe laturile corpului şi ventral pătaţi cu negru sau cu oceli mai clari; uneori spatele roşu-cărămiziu sau cafeniu-roşiatic fără pete. In jurul ariei protejate Lacul Cuejdel s-au observat numerosi indivizi maturi.

Distributia speciei Zootoca vivipara (Soparla de munte):

Starea de conservare a subpopulatiei: buna.
Ameninţări potenţiale: turismul necontrolat.

Şopârla de munte are habitatul ideal in conditii asemnatoare cu cele intalnite in jurul Lacului Cuejdel. Soparla poate fi recunoscuta dupa coloritul ei. Astfel, adulţii au culoare cafenie, gălbuie sau roşietică, cu pete mici, clare, care pot forma serii longitudinale sau desene întunecate. Masculii au o dungă neagră pe şira spinării şi o dungă laterală clară mărginită întunecat sau o bandă întunecată mărginită cu gălbui, portocaliu sau rumeniu. Femelele pe partea dorsala sunt pătate mult cu negru, galben sau portocaliu până la roşu-cafeniu. In jurul ariei protejate Lacul Cuejdel s-au observat numerosi indivizi maturi.

...sus

Proiect finantat prin POS Mediu, Axa prioritara 4 - "Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii."